WHEN I can LOVE all of ME, THEN I am able to LOVE all of YOU

Dacă observăm că trăim și alegem în funcție de opiniile celorlalți, că fericirea noastră depinde tot mai mult de cei din jur, că ne e frică să fim liberi și să ne exprimăm dorințele, e cazul să ne analizăm concepțiile care au efect direct asupra calității vieții noastre, probabil fiind nevoie să facem schimbări. Simțind că ne pierdem pe noi înșine, manifestăm gânduri și emoții ce duc la comportamente în defavoarea noastră: ne criticăm excesiv, nu avem grijă de noi, suntem incapabili să ne motivăm, nu avem încredere și nu ne valorificăm potențialul.

Citește în continuare

Având în vedere că 75% dintre psihoterapeuți sunt femei, primesc (pe bună dreptate!) des întrebarea de ce merg/ nu merg bărbații la psihoterapie. Pe de o parte, în accepțiunea comună, există încă ideea că, dacă mergem la psiholog, e ceva foarte rău cu noi și, în mod cert, trebuie să ascundem cât mai bine acest fapt regretabil. Pentru bărbați, în general, aceasta înseamnă slăbiciune, căci ei își probează succesul prin modul în care singuri rezolvă problemele. Bărbații au nevoie de rezultate măsurabile privind cariera, banii sau pregătirea profesională și intelectuală, considerând că așa controlează recunoașterea în societate și ocuparea unei poziții ierarhice favorabile unei imagini de sine pline de putere.

Citește în continuare

Am văzut de mai multe ori fotografia aceasta pe internet, ea lăsând loc multor interpretări. Din punctul meu de vedere, e mai ales despre iubire. Dacă o privesc din perspectiva relației copil-părinte, atunci pot să văd că cei mici își iubesc necondiționat părinții. Dacă o privesc însă din perspectiva relației părinte-copil, pot vedea un tată absent emoțional, care îl lipsește pe cel mic de siguranță și confort.

Citește în continuare

Screen-Shot-2018-06-12-at-14.59.54.png

Bâlbâila este definită ca fiind acea tulburare caracterizată printr-un număr crescut şi/sau o durată semnificativă a pauzelor, blocajelor în timpul fluxului vorbit. Ea apare la aproximativ 5% din populaţia infantilă. Dintre aceste persoane, 70% vor trece peste această tulburare până în copilăria târzie. La vârsta adultă doar 1% din populaţie ajunge să manifeste balbism. Se manifestă mai des la copiii cu vârste între 6-12 ani. În rândul băieţilor bâlbâiala este mai frecventă (1 din 3)  faţă de fete (1 din 5). Unii autori mai menţionează că apare de trei ori mai frecvent în familiile în care există un istoric  de bâlbâială faţă de familiile în care acest istoric este absent.

Citește în continuare

Screen-Shot-2018-06-12-at-15.08.25.png

Viaţa noastră este determinată de un scop. Nu putem gândi, simţi, nici chiar visa fără ca acestea să nu fie condiţionate şi dirijate de un scop pe care îl urmărim. Acest scop este determinat de trebuinţele noastre faţă de mediul în care trăim. Dacă ştim bine care este scopul nostru în viaţă vom şti şi semnificaţia comportamentelor noastre. Veţi spune că e foarte simplu şi că fiecare îşi cunoaşte propriile scopuri în viaţă. Doar pentru ce muncim şi pentru ce facem atâtea eforturi! Evident, pentru că… Nu cred că există cineva care să nu poată scrie câteva cuvinte în locul celor trei puncte.

Citește în continuare