Screen-Shot-2018-06-12-at-15.08.25.png

Viaţa noastră este determinată de un scop. Nu putem gândi, simţi, nici chiar visa fără ca acestea să nu fie condiţionate şi dirijate de un scop pe care îl urmărim. Acest scop este determinat de trebuinţele noastre faţă de mediul în care trăim. Dacă ştim bine care este scopul nostru în viaţă vom şti şi semnificaţia comportamentelor noastre. Veţi spune că e foarte simplu şi că fiecare îşi cunoaşte propriile scopuri în viaţă. Doar pentru ce muncim şi pentru ce facem atâtea eforturi! Evident, pentru că… Nu cred că există cineva care să nu poată scrie câteva cuvinte în locul celor trei puncte.

Continuați lectura

Screen-Shot-2018-06-12-at-15.06.04.png
Unul dintre obiectivele psihoterapiei este analiza aşa-numitului ”stil al vieţii” (Alfred Adler), pentru a reuși să înţelegem mai bine modul în care o persoană răspunde la solicitările celorlalţi. În Psihologia Individuală, stilul vieiţi este definit ca ”linie de mişcare unică”, înţelegând aici  toate pornirile, străduinţele, tendinţele şi aspiraţiile spre care se îndreaptă o persoană, conştient sau neconştient. Stilul de viaţă cuprinde convingerile, valorile şi relaţiile pe care şi le face o persoană încă din copilărie. 

Continuați lectura

0a0a07b6-f551-4de4-bd88-3ea898cd5226.jpeg

Pentru a avea o reprezentare despre cum îşi formează convingerile de bază o persoană, consider că cel mai bun exemplu este cel oferit de Betty Lou Bettner, una dintre cele mai bune psihoterapeute din Statele Unite ale Americii: “Imaginează-ţi o piesă de teatru. Când te naşti e ca şi cum eşti plasat pe o scenă pe la mijlocul actului al doilea. Piesa de teatru se joacă de ceva vreme. Unde este scenariul? Nu există niciun scenariu – este teatru improvizat. Ce rol trebuie să joci? Orice rol doreşti. Tu eşti cel care decide. Aşa că te uiţi cine este deja pe scenă şi ce roluri au fost deja luate. 

Continuați lectura

Screen-Shot-2018-06-12-at-15.08.59.png
Când vorbim despre inferioritate, trebuie să distingem între inferioritatea obiectivă, sentimentul şi complexul de inferioritate. Inferioritatea obiectivă poate fi măsurată. În anumite domenii de activitate, spre exemplu, se caută persoane înalte, în alte domenii se caută persoane cu acuitate vizuală ridicată. Pentru o persoană scundă, prima cerinţa discriminează, existând deci inferioritate când se iau în considerare criterii obiective.

Continuați lectura

Screen-Shot-2018-06-12-at-14.34.19.png

Cea mai puternică motivaţie a copilului este de a aparţine. De la cea mai mică vârstă el  face eforturi foarte mari pentru a aparţine grupului lui familial. Pentru asta se comportă în fel şi chip şi îşi găseşte singur diverse metode. Unele din ele convin părinţilor, altele nu sunt permise şi pentru ele copilul este certat. Dacă îl întrebăm de ce face asta nu va putea să ne spună. El ştie doar că trebuie să-şi găsească locul în familie. Pentru asta îşi dezvoltă abilităţi şi face tot posibilul să le arate celorlalţi că el este în stare de o mulţime de lucruri şi că poate contribui prin asta la bunăstarea familiei. 

Continuați lectura