Orice conflict care apare într-o relaţie de cuplu este analizat de parteneri şi este pus în legătură cu organizarea timpului zilnic petrecut împreună, sexul, banii, treburile gospodăreşti, copiii etc. Fiecare speră să obţină dovezi care să arate că partenerul de viaţă înţelege şi este interesat de ceea ce el sau ea simte. Împărtăşirea unor astfel de informaţii prin intermediul cuvintelor sau al comportamentelor este esenţială pentru îmbunătăţirea oricarei relaţii importante. Dar de multe ori informaţiile nu ajung la parteneri pentru că aceştia nu reuşesc să obţină o comunicare eficientă.

Citește în continuare

Manifestat prin epiuzare fizică şi psihică, afectând major calitatea vieţii unei persone, burnoutul este o problema tot mai actuală, fiind, în esenţă, un rezultat al stresului profesional zilnic şi apărând în special la cei care au o activitate cu responsabilităţi crescute, volum mare de muncă şi deadlineuri, sarcini repetitive, interacţiuni frecvente cu oamenii. Foarte asemănător cu depresia şi caracterizat prin oboseală permanentă, incapacitate de refacere fizică şi insomnie, lipsă de motivaţie, cădere în nepăsare, scăderea capacităţii de dialog şi de interacţiune cu ceilalţi, senzaţie de gol sufletesc, burnoutul poate duce până la vid emoţional, persoana afectată simţind că nu mai face faţă, că lucrurile au scăpat de sub control, că nimic nu e suficient, că orice efort e în zadar.

Citește în continuare

În universul familial al copilului este necesar ca ambii părinţi să-şi manifeste, în mod egal iubirea şi susţinerea, sprijinindu-se unul pe celălalt în intenţia şi în demersul lor se a-ţi dezvolta relaţiile cu cel mic şi de a contribui la formarea lui ca adult. La vârste fragede, psihicul are nevoie de exemple pe care să le urmeze, părinţii fiind primele şi cele mai importante modele ale copiilor. În general, comportamentul adulţilor este copiat întocmai de copil, acesta dându-i valoare de soluţie unică pentru abordarea vieţii înainte de a-i înţelege semnificaţia educativă.

Citește în continuare

"De câte nu mi-a spus că se schimbă și am crezut... I-am dat nu știu câte șanse și tot ca el/ ea face. Așa nu se mai poate. " "De-acum schimb eu foaia și nu mai permit să-mi facă asta! " Deseori auzim discuții despre cum ar trebui să fie celălalt sau despre ce ar trebui să facem noi, ca să fim fericiți în relațiile pe care le avem. Dorințele noastre se reduc la o schimbare ipotetică, pe care o așteptăm de prea mult timp, pentru a pune capăt nefericirii și a o lua, "așa cum trebuie ", de la capăt.

Citește în continuare